De la public

Neînțeles sau neînțelegător

Cred că sunt unul dintre cei mai neînțelegători oameni din lume nu de alta dar sunt lucruri pe care nu pot sa le înțeleg. Poate e vina mea că nu am învățat să accept prostia sau poate e vina părinților mei că am o educație compusă din mai mult de 4 clase gimnaziale sau cine știe? Ideea este că mă chinui să înțeleg ce se întâmpla în mintea anumitor oameni si nu găsesc o soluție. De exemplu nu pot să înțeleg ce e în mintea unui revoluționar din 1989 dar care ar fi putut foarte bine să fi participat la ambele războaie mondiale, și care poartă insigna de revoluționar pe paltonul lui obișnuit (pe care îl poartă zilnic), și care în același timp face și spune teorii despre cât de bun era Ceaușescu și cât de bine era pe atunci admite totuși că erau lucruri care trebuiau schimbate dar numai dacă este întrebat de ce o “participat” la Revoluție.

Iar nu înțeleg de ce bătrânii pot să îți citească mintea și eu nu pot, de ce când merg pe stradă (și mă grăbesc) și vreau să trec pe lângă un moș sau babă, știe exact pe ce parte vreau să îl depășesc și taman acolo se mută! Nu pot să îmi închipui cum știe exact cu ce viteză merg pentru că dacă ar merge prea încet din greșeală l-aș călca (pe cap: eu port 45 la bocanc). Dar își adaptează viteza astfel încât să nu am ocazia să îl calc dar să mă enerveze cu mersul încet în același timp. Inutil să spun că face chestia asta de fiecare dată când încerc să fac o depășire.

Iar nu înțeleg care e mecanismul de orientare al unei babe în piață: stă în intersecții, merge încet pe mijlocul culoarului, lovește cu sacoșa în toată populația, se târguie pentru fiecare cartof. Nu înțeleg de ce ar avea cineva de obiectat ceva la ideea lui Nașpa Rău de a-i aduna în cămine studențești cu fanfara între cămine, piața lor, magazinele lor cu reducerea de 100 de lei, cu parcurile lor s.a.m.d. Nu sunt rău din fire din contră am trăit într-o familie bună cu intenții bune părinții mei or propus ideea să fie internați într-un azil de bătrâni când nu vor mai putea să facă față prezentului; eu am acceptat și puteți fi siguri că am să fac același lucru. Mă simt obligat desigur față de părinții mei dar la fel cum au avut ei grijă de mine eu voi fi ocupat cu copiii mei.

În principiu nu pricep de ce trebuie să lovești un om care te ajută. Când eram mic un copil a scăpat o jucărie lângă mine, bunica lui era lângă noi, m-am aplecat să ridic jucăria pentru că eram mai aproape și mai sprinten dar am scăpat-o pentru că era unsuroasă, copilul să-a recuperat jucăria dar un lucru care m-a marcat pe viață a fost ce a zis baba aia “Altu’ cu c***t pe mîini!”. Adică eu am încercat să îi ajut și tot eu sunt incompetentul deși la 150 de kilograme e cam greu să te apleci… Aveam vreo 5-6 ani atunci și încă țin minte faza de parcă ar fi fost ieri. Concluzia e că dacă un bătrân poate să ajungă la o minte tânără acea minte va îmbătrâni peste noapte. Și credeți-mă nu-i detest atât de mult pe bătrâni cât îi detest pe tinerii sau adulții cu comportament de bătrâni.

FireBath